Despre ESS
Ancheta Socială Europeană (European Social Survey, ESS) este un studiu științific internațional care se desfășoară o dată la doi ani în Europa, începând cu 2001. ESS este recunoscut oficial ca o infrastructură de cercetare pan-Europeană din 2013, când a obținut statutul de European Research Infrastructure Consortium (ERIC). Studiul este coordonat de către o echipă centrală (Core Scientific Team, CST) condusă de Rory Fitzgerald din cadrul City University (UK), alături de șase instituții partenere:
- Centerdata, Olanda
- Leibniz Institute for the Social Sciences (GESIS), Germania
- Norwegian Agency for Shared Services in Education and Research (Sikt), Norvegia
- The Netherlands Institute for Social Research (SCP), Olanda
- Universitat Pompeu Fabra, Spania
- University of Essex, Marea Britanie
- University of Ljubljana, Slovenia
ESS măsoară atitudini, opinii și comportamente ale populațiilor din peste treizeci de țări.
Principalele obiective ale ESS sunt:
- să descrie constantele și schimbările din structura socială, condițiile de viață și atitudinile din Europa, și de a interpreta modul cum evoluează Europa din puncte de vedere social, politic și moral,
- să atingă și să disemineze cele mai înalte standarde de calitate în cercetarea transnațională din științe sociale, în special în ceea ce privește proiectarea și testarea prealabilă a chestionarelor, eșantionarea, colectarea datelor, fidelitatea întrebărilor și reducerea erorilor de sondaj,
- să introducă indicatori robuști de evoluție națională, pe baza percepțiilor și judecăților cetățenilor cu privire la aspecte cheie ale societăților acestora,
- să întreprindă și să faciliteze formarea cercetătorilor în științe sociale în măsurarea și analiza cantitativă comparativă,
- să îmbunătățească vizibilitatea și difuzarea datelor privind schimbările sociale în mediul academic, politic și publicul larg.
ESS în România
România este reprezentată în ESS de către coordonatorul național Adrian Dușa din cadrul Universității din București.
Din cadrul comitetului național ESS mai fac parte:
- Horațiu Rusu, Lucian Blaga University of Sibiu
- Adrian Hatos, University of Oradea
- Gabriel Bădescu, Babeş-Bolyai University of Cluj
- Augustin Stoica, National University of Political Studies and Public Administration
Culegerea datelor pentru runda 9 a fost asigurată de către Arhiva Română de Date Sociale (RODA), o infrastructură prezentă pe roadmap-ul național al marilor infrastructuri de cercetare.
Întrebările despre ESS în România pot fi adresate către adresa de email: dusa.adrian@unibuc.ro.
Subiecte abordate
ESS măsoară atitudini, opinii și tipare de comportament ale diferitelor populații din Europa.
Chestionarul constă dintr-un modul de bază, care este păstrat pentru fiecare rundă, și module rotative dedicate unor subiecte specifice, plus o secțiune suplimentară dedicată scalei valorilor umane și testelor metodologice.
Modulul de bază conține întrebări despre:
- criminalitate
- democrație și politică
- valori
- imigrare
- utilizarea media
- identitate națională
- apartenență etnică
- percepția discriminării
- religie
- excluziune socială
- încrederea în ceilalți și în instituții
- bunăstare subiectivă
- caracteristici socio-demografice
Modulele rotative se concentrează asupra:
- imigrare, cetățenie și democrație (runda 1, 2002)
- etică economică, muncă, familie bunăstare, sănătate și nevoi de îngrijire (runda 2, 2004)
- etape de viață, bunăstare personală și socială (runda 3, 2006)
- atitudini față de îmbătrânire și atitudini față de politicile publice (runda 4, 2008)
- încredere în politică și justiție (runda 5, 2010)
- înțelegerea și evaluarea democrației, bunăstare personală și socială (runda 6, 2012)
- atitudini față de imigrare, inegalități în ce privește sănătatea (runda 7, 2014)
- atitudini față de protecția socială, schimbări climatice și energie (runda 8, 2016)
- etape de viață, dreptate și corectitudine (runda 9, 2018)
Metodologie
Datele ESS din România sunt culese prin metoda CAPI (interviu personal asistat de calculator), iar chestionarul este administrat atât în limba română cât și în limba maghiară.
Întrebările se bazează pe un chestionar sursă valabil pentru toate țările, însă anumite întrebări specifice (ex. lista partidelor politice, religie, sistem de educație, status marital) au fost adaptate pentru a reflecta contextul național.
Eșantionul ESS este reprezentativ pentru toate persoanele în vârstă de 15 ani și peste (fără limită superioară de vârstă) care locuiesc în gospodării din România, indiferent de naționalitate, cetățenie sau limbă. Respondenții sunt selectați prin proceduri strict probabilistice la fiecare stadiu, cu scopul de a obține o mărime netă a eșantionului de minim 1500 persoane după ce sunt luate în calcul efectele de proiectare.
Eșantionul pentru runda 9 este unul probabilist bistadial, bazat pe o stratificare pe două dimensiuni (8 regiuni și medii de rezidență), din care au fost selectate unități primare de eșantionare din cadrul circumscripțiilor electorale utilizând o probabilitate proporțională cu mărimea fiecărei secții. Din fiecare astfel de secție a fost culeasă în mod exhaustiv o listă cu toate adresele disponibile, din care au fost extrase aleator clustere de gospodării.
